Se rupe filmul pe A7? Pasaje uriașe și poduri neterminate pun în pericol autostrada Moldovei

Șansele ca România să respecte termenul asumat pentru finalizarea unui tronson major din Autostrada A7 s-au redus drastic, iar riscul de a pierde bani nerambursabili din Planul Național de Redresare și Reziliență devine tot mai real. Situația este cu atât mai tensionată cu cât, tehnic vorbind, termenul contractual de finalizare a lucrărilor a trecut deja.

În discuție sunt  cei 96,32 de kilometri dintre Adjud Nord și Roman Nord (Săbăoani), un segment vital pentru Autostrada Moldovei, care ar trebui deschis circulației până la 31 august 2026, condiție esențială pentru ca România să poată accesa integral fondurile europene destinate acestei investiții.

Specialiștii avertizează că atingerea țintei nu este încă imposibilă, însă ar necesita o mobilizare aproape fără precedent în șantierele autostrăzii.

Constructorul principal, compania Spedition UMB, ar trebui să își depășească propriile limite și să transforme șantierele într-o adevărată uzină de infrastructură, cu lucrări desfășurate în trei schimburi, zi și noapte, fără oprire.

Ar fi nevoie urgent de mai mulți muncitori, în special fierari-betoniști pentru structuri, care să fie aduși rapid de pe alte șantiere majore ale companiei, precum Autostrada A3 sau Autostrada A0.

Situația este cu atât mai tensionată cu cât, tehnic vorbind, termenul contractual de finalizare a lucrărilor a trecut deja.

Cele două contracte pentru tronsonul Adjud – Bacău Sud au fost semnate în decembrie 2022, iar alte trei pentru sectorul Bacău Nord – Pașcani au fost parafate în februarie 2023. Toate lucrările au primit ordine de începere în mai 2023, iar durata de execuție prevăzută în contracte era de 30 de luni, fără perioadă de proiectare.

Asta înseamnă că termenul oficial de finalizare pentru întreaga distanță Adjud – Pașcani a expirat în noiembrie 2025.

Adevăratele provocări ale șantierului nu sunt însă kilometrii de asfalt, ci structurile masive care trebuie ridicate pe traseu, se arată într-o analiză realizată de Asociația Pro Infrastructura.

Pe sectorul Răcăciuni – Bacău, lucrările sunt întârziate la un pasaj gigantic de aproximativ 1,2 kilometri peste magistrala feroviară Magistrala CFR 500, una dintre cele mai importante linii de cale ferată din România.

În aceeași zonă există un alt pasaj de aproape 730 de metri, iar la nord de Bacău se află un alt pasaj major peste DN2 și linia ferată, care, potrivit analizei , este aproape neînceput.

Problemele continuă și pe zona Roman, unde un viaduct important abia începe să prindă contur, iar podul peste Râul Moldova se află încă în faza de fundații.

Pe lângă aceste structuri uriașe, există zeci de alte poduri, pasaje și podețe mai mici, ceea ce transformă întregul tronson într-un șantier extrem de complex.

Specialiștii avertizează că, în goana după recuperarea întârzierilor, există riscul ca anumite lucrări să fie executate prea rapid, fără respectarea completă a etapelor tehnice.

În special terasamentele și rambleurile trebuie lăsate să se stabilizeze, altfel pot apărea tasări sau fenomenul cunoscut de șoferi drept „trambulinele” la capetele de pod.

Tronsonul Adjud Nord – Răcăciuni ar putea fi deschis circulației chiar până la sfârșitul lunii aprilie, dacă autoritățile decid acest lucru. Până la Bacău, circulația ar putea fi posibilă cel mai devreme la finalul lunii iunie, în scenariul extrem de optimist, sau în august 2026, într-un scenariu realist.

În schimb, sectorul Bacău – Săbăoani, spre Roman, rămâne marea provocare. Aici există încă un volum uriaș de lucrări, un adevărat „munte de muncă” care poate fi depășit doar printr-o mobilizare excepțională a constructorului.

În lipsa unei accelerări spectaculoase a lucrărilor, Autostrada Moldovei riscă să intre într-o situație delicată, în care România ar putea pierde o parte din banii europeni alocați prin PNRR.

Sabina PANCU