Scandalul testelor antidrog în trafic ia amploare

* pentru mărirea acurateţei şi selectivităţii metodei de testare în trafic de către Poliţia Rutieră, au fost achiziţionate ultimele generaţii de echipamente Dräger, utilizate de către majoritatea poliţiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă * aceste echipamente urmează să le înlocuiască, în următoarea perioadă, pe cele vechi, încă existente la nivel naţional, omogenizând astfel diferenţele observate în diverse regiuni ale ţării din punct de vedere al variaţiilor de cazuri confirmate sau infirmate de către laboratoarele de medicină legală

Ia amploare scandalul iscat după ce mai mulţi poliţişti s-au plâns că munca lor de depistare a şoferilor care conduc sub influenţa halucinogenelor este inutilă, deoarece un procent important dintre aceştia sunt scăpaţi de către IML. Tot mai mulți specialiști explică faptul că aparatele drugtest folosite de poliţişti sunt învechite şi total imprecise.

Mai sunt şi alte aspecte, detaliate în comunicatul postat zilele trecute pe site-ul Consiliului Superior de Medicină Legală (CSML), după o serie de consultări avute cu Poliţia Română. Astfel, testarea şoferilor în trafic trebuie să îndeplinească o serie de deziderate, precum să ofere rezultate rapide, imediat disponibile, prin metode uşor de utilizat de personal nespecializat şi cu rata decentă de siguranţă a rezultatelor. Aceste deziderate pot fi obţinute, însă, doar prin efectuarea unor teste de orientare sau prezumtive.

În practica naţională şi internaţională, există multe cazuri în care rezultatele pozitive ale testelor rapide nu sunt confirmate, atunci când ele sunt analizate cu o tehnică mai sensibilă şi mai specifică, cum este cea utilizată de către laboratoarele de toxicologie din cadrul sistemului medico – legal.

Erorile raportate în studiile din literatura internaţională de specialitate sunt mai mari atunci când recoltarea în trafic se face în lipsa unui protocol înalt standardizat (precum cel din cazul unor studii de cercetare medicală). Erorile testelor rapide pe salivă pot creşte şi funcţie de timpul scurs de la consum: fie prea scurt, situaţie în care încă nu se excretă substanţa în salivă, fie prea lung (drogul este sub limita cut-off a testului).

Mai departe: modificarea de pH a probei biologice, care poate modifica rata de excreţie sau inhiba activitatea enzimatică a glucozo-6 fosfat dehidrogenazei, care se regăseşte în testele de tip EMIT, stimularea mecanică a secreţiei salivare, care scade rata de excreţie salivară a drogurilor, flora bacteriană, care modifică concentraţiile unor substanţe prezente în salivă, condiţiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroşii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste, utilizarea unor substanţe care modifică rata de secreţie salivară (antidepresive triciclice, antagonişti de receptori adrenergici), prezenţa în salivă a unor contaminanţi, adulteranţi sau excipienţi ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentaţia obşnuită, conservanţi alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală etc.

Din alt punct de vedere, e vorba de existenţa a numeroase substanţe care nu sunt incluse pe lista de substanţe interzise, dar care pot da reacţii fals pozitive, precum medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice.

Cannabinoizi gen antiinflamatoare, antivirale, antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală şi gripă conţinând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare.

Ultimele generaţii de echipamente Dräger zac în depozitele Poliţiei Române

Toate aceste reacţii fals pozitive sunt pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge. Trebuie de asemenea menţionat că sensibilitatea şi specificitatea variază mult şi funcţie de performanţa echipamentului utilizat pentru testarea rapidă în trafic.

Examinările toxicologice efectuate în cadrul instituţiilor medico-legale sunt de confirmare, ceea ce înseamnă că ele au rolul de a identifica, cu certitudine, substanţele psihoactive consumate de şoferi, dar totodată şi cataboliţii lor.

Testele rapide utilizate în cadrul Poliţiei Române sunt teste rapide de screening sau de orientare şi nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, aşa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat şi prin alte metode de investigaţie.

În acest sens, pentru mărirea acurateţei şi selectivităţii metodei de testare în trafic de către Poliţia Rutieră, au fost achiziţionate ultimele generaţii de echipamente Dräger, utilizate totodată şi de către majoritatea poliţiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă. Aceste echipamente urmează să le înlocuiască în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente la nivel naţional, omogenizând astfel diferenţele observate în diverse regiuni ale ţării din punct de vedere al variaţiilor de cazuri confirmate sau infirmate de către laboratoarele de medicină legală.

Mai mult, personalul care efectuează testarea este instruit, iar procesul de testare în sine este procedurat şi respectat cu stricteţe, inclusiv consemnarea consumului de către subiect a unor substanţe neinterzise, medicamente sau alimente, declarate de către producătorul echipamentului ca fiind posibil interferente asupra rezultatului, ceea ce se consemnează în procesul verbal întocmit în acest sens. Evident, persoana care urmează a fi supusă testării are posibilitatea optării pentru efectuarea acestui test orientativ la faţa locului sau de a fi condus direct la o unitate medicală autorizată pentru recoltarea probelor biologice care vor face obiectul analizelor de laborator într-o unitate medico-legală. Testele de confirmare realizate în cadrul instituţiilor medico-legale au scopul de a minimiza numărul de cazuri fals pozitive (deci de a elimina riscul ca o persoană care NU a consumat să fie fals considerată un consumator).

Având în vedere sensibilitate extremă a testelor de confirmare care sunt realizate în cadrul instituţiilor medico-legale care este asociată cu o rată de rezultate fals negative extrem de redusă (spre 0%), este extrem de improbabil ca un consum de substanţe psihoactive să nu fie detectat. Prin urmare, testele de confirmare realizate în cadrul instituţiilor medico-legale detectează, cu o probabilitate foarte aproape 100%, cazurile de consum şi exclud, cu o probabilitate foarte apropiată de 100%, reacţiile fals pozitive, permiţând şi determinări cantitative şi discriminative, incluzând nu numai categoria de substanţă, ci însăşi substanţa particulară, respectiv metaboliţii acesteia, diferenţiind o substanţă interzisă de alte substanţe, care au o formulă chimică asemănătoare, dar care nu sunt interzise.

„În ultimii ani, sistemul medico-legal a solicitat, în mod repetat, achiziţionarea de echipamente ultraperformante, care să permită realizarea mai rapidă a acestor testări şi care să identifice şi substanţe psihoactive de generaţie nouă, solicitări cărora nu li s-a răspuns pozitiv până în momentul de faţă”, se precizează în comunicatul CSML.

Situaţia în judeţele regiunii de Nord-Est (Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui), pentru ultimii doi ani, se prezintă în felul următor: pentru 2022, procentul cazurilor confirmate fost de 61 la Iaşi (din 66 cazuri lucrate), 50 la Vaslui (14 cazuri lucrate), 85 la Bacău (45 cazuri lucrate), 67 la Suceava (21 cazuri lucrate), 77 la Botoşani (22 cazuri lucrate) şi 82 la Neamţ (52 cazuri lucrate).

Anul trecut, aceleaşi mari variaţii de la judeţ la judeţ. La Iaşi, 32 cazuri confirmate (din 60 lucrate), 22 la Vaslui (49 cazuri lucrate), 85 la Bacău (26 cazuri lucrate), 42 la Suceava (101 cazuri lucrate), 47 la Botoşani (32 cazuri lucrate) şi 53 la Neamţ (51 cazuri lucrate).

Cât priveşte substanţele analizate, la cannabinoizi sau cocaină, cazurile fals pozitive sunt relative rare. În schimb, la benzodiazepine sau amfetamină, procentul numărului de rezultate fals pozitive pe teste rapide din salivă este extrem de mare.