„Săgeata Albastră”, lifting de milioane în Uzinele Pașcani
Cunoscute și ca „Săgeata Albastră”, primele două automotoare dintr-un contract cadru de 50 (deocamdată 15 semnate) au părăsit fabrica VFU Pașcani după reparații capitale de tip R9, adică inclusiv aducerea interioarelor la starea originală.
Asociația Pro Infrastructura, singura care monitorizează în permanență proiectele majore de infrastructură de transport ale țării, pentru a obține transparență și responsabilitate în derularea acestor investiții, anunță că automotoarele Desiro sunt „readuse la viață”, printr-o etapă standard de mentenanță. „CFR Călători are buna tradiție de a pune ceva nou pe traseu cu surle și trâmbițe… și atât. Mai bine zis avea tradiția, deoarece din anii 2000 nu am mai văzut material rulant nou, deceniu din care fac parte și automotoarele Desiro. Mai mult, nu a existat o strategie coerentă de mentenanță, astfel că noile investiții s-au transformat relativ rapid în dezamăgiri. Contrar aparențelor, achizițiile sunt ușoare fiindcă presupun doar bani, însă mentenanța adevărată trebuie planificată și are costuri de aceeași magnitudine ca procurarea. Întreținerea nu are priză nici la public, nici la buget. Astfel, au rezultat inclusiv vagoane de călători noi trase la gard încă din primii ani de exploatare. Cum am ajuns aici? Strategia: fiecare etapă de întreținere e o licitație cu obiectiv restrâns, în care repari pe termen scurt, ieftin. Că poate la următoarea licitație în câțiva ani vine altcineva. Astfel, firmele serioase se feresc să participe ca să nu riște să cârpească în pierdere, cu impact cel mai mare în timpul reparațiilor capitale, acestea având cea mai mare complexitate. Totuși vedem o tendință lăudabilă a ARF: materialele rulante recent semnate ori aflate în licitație au mentenanța inclusă în contract, astfel încât să se prindă două reparații capitale. Astfel, cel care se ocupă de întreținere are interesul să facă intervenții de calitate”, spun cei de la Asociația Pro Infrastructură.
Din caietele de sarcini se desprinde clar faptul că vagoanele care se vor moderniza vor avea întreținere inclusă 9 ani, adică vor prinde și o reparație capitală. „Dacă CFR Călători ar avea astfel de contracte semnate pe întreaga flotă de material rulant, foarte probabil nu am fi într-o continuă criză de vagoane. Și nu ne-am mai minuna de reparațiile capitale ale Săgeților Albastre, prezentate la începuturi drept achiziție-minune, simbol de modernizare. Însă o astfel de strategie cere și un buget pe măsură. Este mult mai simplu să ascunzi sub preș defectele, ținând trenurile pe margine, și să nu aloci banii. Nu e nicio presiune când nu există cineva extern care să ceară expres fonduri pentru mentenanță, că are obligație contractuală. În mod normal ar trebui să existe penalizări când nu amortizezi investiții anterioare”, mai spun cei de la Pro Infrastructură.
