Ritual secret, vineri seara, la Mitropolie. Preoții schimbă veșmintele Sfintei Parascheva!

* Procesiunea începe cu intonarea Troparului Sfintei, urmată de momentul în care toți preoții prezenți se închină la relicvele sacre * veșmântul vechi este îndepărtat, lăsând moaștele doar în vechiul înveliș, sigilat de domnul Vasile Lupu și Mitropolitul Varlaam al Moldovei * se spune că acesta este veșmântul în care au fost aduse relicvele și funcționează ca un fel de sigiliu * pregătirea pentru această cere­monie religioasă presupune o trăire sufletească deosebită * „Aşa cum preotul se pregăteşte pentru Sfânta Liturghie şi Sfânta Împărtăşanie, tot la fel şi noi ne pre­gătim pentru întâlnirea cu Sfânta Cuvioasă Parascheva”, a spus părintele arhimandrit Constantin Chirilă

Ritualul schimbării veșmintelor Sfintei Parascheva va avea loc vineri seară (6 octombrie), după ora 22.

„Un lucru important de ştiut este că veşmintele Sfintei Cuvioasei Parascheva sunt schimbate de cinci ori pe an. În ceea ce priveşte veşmintele, ele sunt croite dintr-un material special sau din catifea brodată. Ele au forma unei cruci, lungă de 250 m şi lată de un metru, lungimea braţelor fiind de 1,50 metri. În  mijlocul crucii, în dreptul mâinilor Sfintei veşmântul are cusută o cruce sau monograma cu Iisus Hristos (XP). De cele mai multe ori, aceste veşminte sunt făcute la comandă şi sunt lucrate în ateliere bisericeşti specializate. Doar câteva mănăstiri din ţara noastă au privilegiul şi bucuria de a confecţiona veşminte speciale pentru Sfânta Parascheva: Mănăstirea Galata şi Mănăstirea Sfântul Atanasie Copou din Iaşi, Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ, Mănăstirile Pasărea şi Ţigăneşti din Arhiepiscopia Bucureştilor. Veşmintele Cuvioasei Parasheva nu sunt ca nişte veşminte preoţeşti sau arhiereşti. Veşmântul propriu-zis e făcut ca să poată înveli moaştele sfintei care are statura unui om obişnuit. El are o formă  specială şi se  înfăşoară în jurul moaştelor”, a precizat Pr. Prof. Dr. Ion Vicovan, decan al Facultății de Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Stăniloae” din Iași.

La eveniment, care are loc cu o seară înaintea momentului scoaterii raclei din Catedrala Mitropolitană, sunt prezenți doar câțiva clerici și diaconi. În diferite momente ale acestei ceremonii au fost prezenți și Înaltpreasfințitul Părinte Teofan sau Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul. Procesiunea începe cu intonarea Troparului Sfintei, urmată de momentul în care toți preoții prezenți se închină la relicvele sacre. Veșmântul vechi este îndepărtat, lăsând moaștele doar în vechiul înveliș, sigilat de domnul Vasile Lupu și Mitropolitul Varlaam al Moldovei. Se spune că acesta este veșmântul în care au fost aduse relicvele și funcționează ca un fel de sigiliu. Pregătirea pentru această cere­monie religioasă presupune o trăire sufletească deosebită. „Aşa cum preotul se pregăteşte pentru Sfânta Liturghie şi Sfânta Împărtăşanie, tot la fel şi noi ne pre­gătim pentru întâlnirea cu Sfânta Cuvioasă Parascheva”, a spus părintele arhimandrit Constantin Chirilă.

Începând cu anul 2013, la Mitropolia Moldovei și Bucovinei s-a instaurat o registratură specială care consemnează momentele schimbării veşmântului, persoanele implicate în acest ritual şi orice nereguli observate legate de veşminte, relicvele sfinte.

Sfânta poartă pe cap o coroană de 1.700 grame, din aur masiv, de 18 karate, acoperită cu pietre preţioase

Prima coroană aşezată pe capul Sfintei Parascheva a fost realizată din argint şi era îmbogăţită cu câteva pietre preţioase. Această coroană se păstrează astăzi în patrimoniul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. O altă coroană închinată Sfintei Parascheva a fost făcută de o creştină din oraşul Piatra Neamţ împreună cu familia sa, înainte de anul 2007. Aceasta era din aur masiv, dar foarte subţire. Şi această coroană se păstrează în patrimoniul Mitropoliei şi cel mai probabil va fi expusă în viitorul muzeu mitropolitan. ,,Actuala coroană a fost comandată în anul 2007 de doamna Mariana Bodo din Bucureşti, după ce, cu un an înainte, participase la hramul Sfintei Parascheva. Cu acest scop a fost dusă la Bucureşti şi vechea coroană din argint, după aceasta realizându-se noua coroană, din aur. Coroana a fost confecţionată în atelierele Monetăriei Statului după modelul din argint, are 1.700 grame şi este realizată din aur masiv de 18k. Coroana, deosebit de frumos realizată, este acoperită cu pietre preţioase, iar costurile totale ale confecţionării sale s-au ridicat la 180.000 lei”, a încheiat pr. prof. dr. Ion Vicovan.

Sabina PANCU