Cutremurător! La Iași, la un seism de 7 grade, produs noaptea, numărul victimelor ar depăși  20.000!

*

* pe lista clădirilor expertizate, cu risc seismic, se află 256 imobile din municipiul Iași, 3 blocuri din Paşcani, două din Hârlău şi unul singur din Târgu Frumos * „În cazul unui seism de 7 grade produs noaptea, numărul victimelor umane ar fi de 20.000, în timp ce ziua acesta ar depăşi 7.000”, arată un recent raport al  Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţe * specialiştii susțin că, la Iași, riscul cel mai mare este înregistrat acolo unde fenomenul de amplificare a undelor seismice este cauzat de structurile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi în zonele cu nisip aflat sub presiune

 În România, nu au existat coduri solide de proiectare antiseismică mai devreme de 1963. Acestea s-au înăsprit prima oară după cutremurul din 1977 și a doua oară după cele trei cutremure mari din vara anului 1990. Azi, exigențele sunt și mai mari. Dar dincolo de ce există pe hârtie, nimeni nu poate ști cum şi cât s-a respectat din aceste coduri, afirmă specialiștii.

La Iași, o spun inclusiv edilii oraşului, majoritatea construcţiilor ridicate înainte de 1990 nu mai corespund nivelului de securitate pe care-l cere acum legislaţia. De asemenea, clădirile construite înainte de 1960 pot fi catalogate în risc seismic de gradul unu, adică riscă prăbuşirea în cazul unui cutremur major, iar aici sunt incluse, oficial, clădirile de pe strada Cuza Vodă nr. 39, 5, 7, 9-11, pasaj Cuza Vodă nr. 1, strada Vântu nr. 7, nr. 10, strada Albineţ nr. 11-11A, strada Voineşti nr. 38, strada 14 Decembrie nr. 11 şi B-dul Nicolae Iorga nr. 7A bloc M2.

În clasa de risc seismic II, cu un risc de prăbuşire redus, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore apar şapte blocuri: Codrescu 7C, Păcurari 22, Smardan 1, Socola 2, Şoseaua Naţională 198, Splai Bahlui 29 şi Vasile Lupu 83.

Aici se alătură alte 70 de imobile ce se înscriu în clasa III de risc seismic, adică sunt aşteptate degrădări structurale, dar care nu afectează semnificativ siguranţa structurală.

Chiar și PUG-ul Iaşului face trimitere la suprafeţele cu risc seismic crescut, localizate în zone precum Ciurchi, Bucşinescu, Primărie, Anastasie Panu, Elena Doamna, Mr. Popescu Eremia, Filarmonică – Tg. Cucu, Teatrul Naţional, Piaţa Unirii, Poştă, Lăpuşneanu şi doar izolat în zonele Moara de Vânt, Eternitate, Super Copou,  Codrescu şi zona Corpului A a Universităţii „Al.I. Cuza“.

La ora actuală, în municipiul Iaşi sunt aproape 256 de imobile cu risc seismic, care au fost expertizate în anii 1992, 1993, 1994, 1995-1999, 2000 şi 2001. Mare parte dintre aceste blocuri sunt situate în Tărăraşi- str. Vasile Lupu şi Stejar, pe Splai Bahlui, Şos. Naţională, B-dul Socola, B-dul N. Iorga, B-dul Primăverii, Piaţa Unirii, str. Păcurari, str. Nicolina, str. Codrescu, str. Ciurchi, B-dul Tudor Vladmirescu, Aleea Rozelor, str. Decebal şi b-dul Carol. Acestei liste iniţiale i s-au mai adăugat alte 80 de imobile ce au fost expertizate în anii 2007, 2008 şi 2010.

Pe lista clădirilor expertizate, cu risc seismic, se mai află 3 blocuri din Paşcani, două din Hârlău şi unul singur din Târgu Frumos.

Din păcate, prin programul guvernamental de reducere a riscului seismic au fost efectuate lucrări de consolidare la 26 de clădiri, niciuna dintre acestea în Iaşi!

Sabina PANCU

în imagine este surprină o clădire de pe strada Sf. Andrei, la cutremurul din anul 1977

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *